In weekend am avut un eveniment special. Am iesit la practicarea acestui sport, pur barbatesc, care exista de la inceputul existentei omenirii.
Barbatii din toata lumea parasesc incinta sigura a barlogului creat in urbele moderne si pleaca intr-un loc in care isi pot demonstra superioritatea intelectuala asupra uneia dintre cele mai vechi specii din lume: pestele.Este un ritual foarte complex, care incepe cu pregatirea echipamentului prin alegerea cu atentie a instrumentelor potrivite pentru lupta ce urmeaza. Precum gladiatorii in trecut, asa ne alegem si noi cu grija, plute, carlige, nailon si nu in ultimul rand unditele potrivite acestui ritual.
Trezirea pentru acest eveniment se face de regula la ore imposibile, ore la care nici soarele nu indrazneste sa se arate. De fapt, una dintre legendele moderne, spune ca soarele asteapta sa vada primul pescar la treaba inainte sa se faca vazut.
Nu e cazul meu. Dupa cum am tot repetat de-a lungul acestui blog, eu nu sunt tocmai masculul ideal. Am primit provocarea de a pleca la pescuit cu o zi inainte de plecare. Mi-am pregatit seara trusa de pescuit:
- una bucata undita scoasa de sub pat dupa 2 ani de inactivitate (ultima oara am fost cu ea la Valiug cu Mr T)
- una pereche ochelari (aceiasi de la cross)
- una bucata sapca (castigata pentru participarea la cross)
- una bucata scaun (nu prea aveam de gand sa depun efort in expeditia asta)
- in rest … haine de discoteca, adica blugi si tricou.
Plecarea s-a facut la 6 dimineata. Pana am ajuns noi la locatia dorita, se facuse deja 7. Am plecat impreuna cu doi colegi de lucru, care trebuie sa recunosc ca au venit echipati, nu ca mine, de parca ma pregateam sa dansez in discoteca. Aveau tot ce le trebuie, adica doua undite de fiecare, ba mai aveau una in plus pentru mine daca aveam nevoie, clesti, carlige, plute, nailon si tot felul de chestii care pentru mine erau straine, si evident toate in niste cutii speciale pentru pescari.
Echipamentul meu consta in:
- o lanseta veche luata de pe vremea cand am fost cu Mr. T la Valiug cu nailonul de pe ea
- o pluta veche de la taica-miu, care probabil are aceeasi varsta cu mine si care de la vechime parca era mancata de molii
- un carlig, mai nou si lucios luat tot de la taica-miu
- o bucata de plumb prinsa cu nod de nailon si acesta evident tot de la taica-miu.
Dupa chestia asta as putea sa spun linistat ca tatal meu e omul care m-a facut barbatul care sunt azi (mersi tata).
La adunarea asta de barbati adevarati, eu am avut cea mai rapida lansare a unditei. Mi-a fost rusine. Trebuia sa urmez intregul ritual de aranjare a echipamentului, momirea locului, observarea valurilor si meditarea pentru a stabili o legatura parapsihologica cu pestele.
In caz ca nu stiati pescuitul implica o dedicare profunda din partea pescarului si o introspectie profunda in spiritul inotatorului.
Acest lucru a fost demonstrat foarte clar de reactiile tipice ale pescarilor dupa doua ore de pescuit. Acestia incep sa isi schimbe pozitia din ce in ce mai des, argumentand cu motive de o logica indestructibila: “sigur o sa am mai mult noroc cu doi metri mai la dreapta”
In plus atitudinea pescarului cand e vorba de pescuit e aceeasi cu a omului care joaca la jocurile de noroc. Daca prinde ceva, nu este din noroc, ci e o combinatie de stiinta, maiestrie si un sistem dezvoltat de’a lungul timpului de pescar, sistem pe care el e singurul proprietar si de obicei e secret.
Daca nu prinde nimic, sistemul ii spune pescarului ca este din cauza lipsei de echipament adecvat, a perioadei nepotrivite si a combinatiilor zodiacale nefavorabile.
Oricum in acea zi superba, pot spune 4 lucruri:
- daca stai la soare te bronzezi
- am reusit sa invat rama sa inoate
- am prins o multime de experienta
- am invatat ca pestii mici se arunca inapoi (desi as fi vrut sa ii adun la palmares mai intai)
- am invatat cum se leaga un carlig
Ultima parte a fost cea mai productiva tinand cont de faptul ca mi s-a rupt nailon-ul de 3 ori si a 4 oara am petrecut jumatate de ora sa il descalcesc (e o senzatie foarte misto cand se rupe nailonul in timp ce aduci un peste la mal, si fugi ca descreieratul sa prinzi ultimul capat de fir, fiind constient ca daca nu il prinzi, nu mai ai nici pluta, nici carlig si nici peste).
Pentru urmatoare sedinta de pescuit mi-am invatat lectia:
- trebuie sa iau un nailon mai gros (m-am saturat de atatea ruperi)
- imi trebuie o pluta care nu se dezmembreaza in apa
- sa iau cu mine super-glue pentru diversele parti din lanseta care se desprind.
Va urez fir intins