M-a prins flama … nasol moment … Zac in pat cu 3 tuburi de pastile si o gripa nenorocita. Din fericire nu e gripa porcina … sau cel putin asa sper. Avand in vedere ca sotia ma alinta cu “purcelus” nu se stie niciodata.
Azi dimineata ma apucase un pic de stranutat, un pic de tusit, dar nu am luat seama. Am plecat cu fruncea inalta la lucru ca sa demonstrez ca sunt un adevarat … un adevarat trist. S-a uitat seful la mine cu un ochi si mi-a sugerat:
“Mergi la medic!!”
“Sigur??!!”
Ordinul se executa nu se discuta. Peste jumatate de ora aveam in mana prescriptia medicala si instructiuni: stat la pat 4 zile. Am revenit la lucru cu durere in suflet ca nu imi pot da si viata si ce mai am eu de pret pentru binele proiectului. Seful meu e un om pragmatic. A calculat rapid care sunt sansele sa imbolnavesc tot biroul, apoi sa ii trimita pe toti acasa si m-a expediat instant.
M-am opus cat am putut, am incercat sa explic ca am deadline vineri, trebuie sa predau ce am lucrat, ca nu pot fugi din fata responsabilitatilor mele. Slabe sanse!! Seful meu a fost de neclintit!!
Medicul mi-a scris o reteta si m-a trimis la farmacia naturista. Asta mi s-a parut un concept interesant. Pe vremuri mergeai la farmacie si luai ceva pastile (de regula aspirina si algocalmin, ca astea vindeca orice). Acuma nu mai e la moda. Acuma e timpul chestiilor naturiste. Si de ce nu. Azi dimineata un coleg mi-a spus ca dizenteria se poate vindeca daca mananci excremente de camila/cal/oaie (e reala treaba, cautati pe gugle)!!! Asta m-a lasat cu un gust amar, dand un nou sens expresiei: “As manca si rahat numai sa ma fac bine!!!”
Am plecat la farmacia naturista care din motive interesante avea un mic semn pe usa: “Revin imediat!! Dati bip, tel: 0742xxxxxx”. Am dat bip. A revenit imediat. I-am aratat reteta la farmacista si a inceput sa caute. A scos un catalog mare cu toate explicatiile despre toate ierburile posibile si imposibile, despre siropuri si extracte. Mi-a dat si ceva chestie la care ii zice propolis (cica ar fi faimoasa… nu prea stiu, nu am televizor asa ca nu ma uit la reclame). Avea vreo 4 variante de propolis, de la cea mai ieftina pana la cea mai scumpa. Intrebam care e diferenta intre ele. Singura chestie care parea ca e important pentru farmacista e tara de provenienta. De exemplu alea din America erau mai scumpe decat cele din Italia. Mie chestia asta imi sugereaza faptul ca e mai mare distanta intre America si Romania, decat intre Italia si Romania. Oricum tot in China sunt facute cu toate asa ca nu stiu de ce imi fac mustrari de constiinta.
Oricum, ca sa nu par zgarciob le-am luat pe cele mai medii la pret. Am lasat o caruta de bani acolo dar am plecat fericit. Am plecat fericit ca nu am primit vreo recomandare sa iau cine stie ce extract din balega de camila, ca e un antibiotic mai natural. Am fugit repede fara sa ma uit inapoi.
De regula cand e vorba de cumparat medicamente sunt un mare fraier. Iau tot ce mi se recomanda. Cred ca e o problema cronica declansata de la lipsa televizorului, singurul lucru din viata mea care imi spunea ce sa fac, ce sa beau, ce sa mananc si cu ce sa ma imbrac. Acuma din lipsa stimulilor accept orice recomandare.
Atat pe moment. O sa mai scriu zilele urmatoarele despre aventurile mele sub plapuma cu mouse-ul si tastatura, in timp ce zac pe un morman de cutii goale de pizza.